Spațiul convertit și spațiul de locuit sunt doi dintre cei mai importanți parametri care sunt utilizați în mod repetat pentru a defini o clădire într-o mare varietate de domenii. În timp ce spațiul de locuit poate fi determinat destul de ușor, cubatura provoacă întotdeauna dificultăți. Ce include acest lucru și ce este neglijat în calcul? Vă explicăm pas cu pas cum puteți obține în siguranță un rezultat de încredere.
Care este cubatura?
Termenul „cubatură” provine din latinescul „cubus” și descrie direct un corp. În cazul clădirilor însă, acest corp lărgește definiția și înseamnă volumul pe care îl ocupă casa în ansamblu. În general, aceasta include suma diferitelor volume care se adună la volumul total:
- Volum net: Volumul tuturor camerelor utilizabile, „volumul de aer” în clădire
- Volumul construcției: Volumul tuturor componentelor unei clădiri, adică pereți, tavane, acoperiș etc.
În timp ce cubatura este încă omniprezentă în limbajul tehnic, expresia mai modernă „spațiu convertit” poate fi găsită în reglementările actuale, care descrie practic același lucru.
Care este scopul unei camere transformate?
Laicii se întreabă mereu de ce se face atât de tam-tam cu privire la calculul cubaturii. O privire asupra diverselor utilizări ale acestei valori clarifică rapid semnificația acesteia:
- Planificarea și monitorizarea costurilor
- Indicator pentru evaluarea juridică a planificării clădirii
- Finanțarea construcțiilor
- Baza pentru determinarea valorii juste
- Aspecte individuale
NOTĂ:
Citiți din nou și din nou despre așa-numita „masă a clădirii” în literatura de specialitate, jurisprudența și reglementările. În funcție de setul de reguli, determinarea poate varia ușor, dar în cele din urmă este vorba și de volum sau spațiul închis.
DIN277-1 ca bază de calcul
Spre deosebire de determinarea suprafeței de locuit sau de utilizare, unde sunt disponibile mai multe metode de determinare la fel de importante, baza pentru calculul cubaturii este clară și simplă. În Germania există un set de reguli obligatorii care conține toate specificațiile pentru determinarea cuabării: DIN 277-1 „Suprafețe și volume de bază în construcții - Partea 1: Construcția clădirilor”. Această reglementare datează chiar din 1934, când s-a făcut pentru prima dată o determinare uniformă pentru a determina volumul, care apoi a fost denumit oficial cubatură. După mai multe modificări și revizuiri, versiunea actuală a acestui standard DIN din 2016 se aplică astăzi.
ATENȚIE:
Deși DIN 277-1 nu este o lege, ci mai degrabă un standard care nu este aplicabil în general, acum este recunoscut în general și, prin urmare, este practic obligatoriu. Ca regulă tehnică, acum face parte din stadiul tehnicii recunoscut și este, de asemenea, folosit ca referință de către instanțe în cazul unui litigiu. Dacă spațiul închis este calculat diferit, acest lucru este posibil, dar în cazul unei dispute presupune un efort enorm în justificarea și demonstrarea echivalenței.
Ce se ia în considerare și ce se omite?
O privire la DIN clarifică rapid ce aparține cubaturii și ce nu. Teza introductivă a Secțiunii 7 „Determinarea volumului clădirii” precizează clar conținutul esențial:
„Conținutul volumetric brut (GRI) include volumul tuturor încăperilor și structurilor clădirii care se află deasupra suprafeței brute a podelei (GFA) a clădirii.”
Se definește în continuare că volumul brut, un alt sinonim pentru spațiu închis sau cubatură, este format din suprafețele de delimitare exterioare ale bazelor clădirilor, pereților exteriori și acoperișurilor cu lucarne. Mai simplu spus, aceasta înseamnă că suprafața acoperișului, marginea exterioară a peretelui exterior și placa de podea formează limitele volumului luat în considerare. Acum se pune pe bună dreptate întrebarea cum va fi tratat acest lucru în detaliu. În cazuri individuale, o casă are un număr mare de detalii care, în funcție de interpretarea DIN, pot rezulta sau nu în volum suplimentar. Pentru a oferi claritate aici, este reglementat în mod clar care componente ale clădirii nu sunt incluse în mod explicit în calculul cubaturii:
- Fundații adânci și puțin adânci, adică fundații și plăci de podea
- Punte de lumină
- Scări și rampe exterioare dacă nu sunt conectate structural la clădire
- Copertine de intrare
- Conplome de acoperiș
- Sisteme de protecție solară în consolă
- Coșuri de fum, țevi de evacuare și ventilație care ies peste placarea acoperișului
- Cupole luminoase cu un volum deasupra membranei acoperișului de maximum un metru cub
- Pergole
- Locurile sau terasele puternice în aer liber, chiar dacă acestea ies de la suprafața solului
Cazul special
Părțile unei clădiri care nu sunt complet închise ocupă o poziție oarecum specială în calculul volumului. Exemple în acest sens includ acoperișurile pe suporturi care nu au pereți închisi. De asemenea, se găsesc în mod obișnuit mansardele sau parapetele de balcon, adică segmente verticale de perete cărora le lipsește „acoperirea” superioară sub forma unui acoperiș. Aici DIN afirmă clar că așa-numitele componente fictive pot și trebuie folosite pentru a delimita spațiul.
Ce înseamnă asta?
Aceasta înseamnă pur și simplu că marginea superioară a unui pod reprezintă limita superioară a volumului astfel format. În cazul unui acoperiș, pereții exteriori fictivi sunt definiți fie de suporturi, fie - dacă sunt în consolă fără suporturi - de marginea acoperișului.
NOTĂ:
Demarcarea marginii acoperișului și a acoperișului nu este atât de ușoară, deoarece o anumită secțiune a marginii acoperișului este adesea mărită și formează astfel acoperișul terasei. Aici puteți utiliza în mod normal o limită de 0,50 metri. Dacă o surplosă a acoperișului este mai mare, este considerat un acoperiș care formează spațiu. Până la 0,50 metri aceasta este o margine a acoperișului care nu este luată în considerare.
Calcul folosind exemplul pas cu pas
Acum să aruncăm o privire la calculul volumului folosind un exemplu concret. Ca obiect al determinării volumului nostru, considerăm o casă tipică unifamilială cu următoarele caracteristici:
- Lungime 10 metri
- Latime 8,5 metri
- Înălțimea streașinei (înălțimea intersecției peretelui exterior cu placarea acoperișului=din terenul 3, 50 metri
- înălțimea crestei 6,00 metri
- Demisol, marginea superioară a plăcii de podea la 3,00 metri sub pământ
- Acoperiș cu fronton în formă de acoperiș
- Conploantă acoperișului 0, 30 metri
- Anexă vestibul 1, 00 metri lățime, 1, 50 metri adâncime, de la sol 3, 00 metri înălțime, acoperiș plat
- Prelungire acoperiș terasă, distanță între suporturi 3,00 metri de la marginea casei și 3,00 metri lățime, acoperiș plat, înălțime de la sol 2,50 metri
Pas cu pas
1. Descompunerea mentală în volume parțiale tangibile:
- Corpul casei, marginea superioară a plăcii de podea până la înălțimea streașinii
- Înălțimea streașinii acoperișului până la înălțimea coamei
- parbriz
- Acoperiș terasă
2. Determinarea formulelor matematice pentru calculul volumului substructurilor:
a. Corpul casei: Lungime x latime x in altime
b. Acoperiș: Lungime x lățime x înălțime x 0,5
c. Captorul de vânt: Lungime x lățime x înălțime
d. Acoperiș terasă: Lungime x lățime x înălțime
3. Calculul volumului:
a. Corpul casei: 10, 00m x 8, 50m x (3, 50m+3, 00m)=552, 50m³
b. Acoperiș: 10,00m x 8,50m x (6,00m – 3,50m) x 0,5=212,00m³
c. Aparator de vant: 1,50m x 1,00m x 3,00m=4,50m³
d. Acoperiș terasă: 3,00m x 3,00m x 2,50m=22,50m³
e. Suma a. la d.=791, 50m³
Note despre calcul
Exemplul arată că calcularea unei cuburi este de fapt foarte simplă cu abordarea corectă. Aceste sfaturi și sfaturi vă vor ajuta să vă atingeți obiectivul fără erori:
Disecție
Defalcați structura care urmează să fie calculată în volume individuale cât mai ușor de calculat. Aceasta înseamnă că aproape întotdeauna poți folosi formulele pentru corpurile cuboide sau triunghiulare cunoscute din zilele tale de școală.
Inclinarea acoperișului
Oricât de abrupt este un acoperiș și dacă este un acoperiș simetric sau asimetric, acoperișurile înclinate pot fi întotdeauna calculate folosind formula lungime x lățime x înălțime x 0,5. Chiar și acoperișurile cu o singură pantă pot fi calculate în acest fel dacă îl înțelegeți ca o formă specială de acoperiș cu două versanți cu o suprafață a acoperișului cu o înclinare de 90 de grade.
Marginea inferioară pentru componente speciale
Fie că este vorba despre un vestibul sau un acoperiș de terasă, ori de câte ori nu există margine inferioară structurală, suprafața terenului poate fi privită ca limita inferioară a volumului. De exemplu, dacă un vestibul este situat pe un teren în pantă, utilizați înălțimea terenului de la ușa de intrare ca înălțime relevantă.
